Obiective turistice din împrejurimi

EN

Castelul Bonțida

În anul 1387, regele Sigismund de Luxemburg a donat familiei Banffy domeniul de la Bonțida. Pe acest domeniu familia Banffy va ridica un complex de edificii în stil renascentist. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, nucleul acestui complex de clădiri a fost extins în stil baroc și mai târziu, în secolul al XIX-lea, în stil romantic. Proprietarii castelului au fost evacuați de trupele germane în timpul celui de-al doilea război mondial, castelul fiind folosit în acea perioada pe post de spital militar.La sfârșitul războiului, trupele germane aflate în retragere au jefuit și incendiat întreg ansamblul.

Începând cu anul 1999 a fost demarat un proces de restaurare a castelului de către Ministerul Culturii și Cultelor din România, în colaborare cu “Institute of Historic Building Conservation” din Marea Britanie și Oficiul pentru Protecția Patrimoniului Cultural din Ungaria. Lucrările de restaurare s-au făcut sub înaltul patronaj al Prințului Charles de Wales care a vizitat în mai multe rânduri şantierul şi au fost premiate cu premiul “Europa Nostra” de către Uniunea Europeană.   În 2007 Principesa Margareta a României şi-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonţida.

Cheile Turzii

Au o lungime de 2.900 m și o înălțime a pereților de până la 300 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante și animale, dintre care și unele reprezentând elemente rare, cum e acvila de stâncă.

Salina Turda

Exploatarea sării a început în zonă din perioada romană. La începutul secolului al XVIII-lea, minele de sare de la Turda erau cele mai importante mine de sare din Transilvania. Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere și a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria și legenda să se împletească armonios aici.

Salina este iluminată integral. Microclimatul salinei este favorabil pentru tratarea afecțiunilor aparatului respirator și este, cu certitudine, cea mai celebră destinație a turiștilor care vizitează localitatea Turda. Exploatarea sării la Turda a fost un element determinant pentru evoluția prosperă a orașului din perioada romană până în prezent.

Cascada Răchițele

Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului în apropiere de satul Răchițele (Munții Apuseni). Cascada are aproximativ 50 de metri înălțime, pe 2 trepte și este situată la o altitudine de aproximativ 1000 m.


Legenda spune că o mireasă a căzut de pe stânci, voalul rămânându-i agățat. Nuntașii au plâns-o pe mireasă iar în locul respectiv s-a format cascada “Vălul Miresei”. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România; iarna peretele stâncos îngheață devenind un excelent loc de escaladare pe gheață.

Cale de acces : Huedin – Răchițele (~28km) – Sat Răchițele – Cascada Răchițele ( ultima porțiune de drum 6 km este de drum neasfaltat ).

Castrul roman Potaissa

Cel mai important monument istorico-arheologic al oraşului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit Dealul Cetăţii. Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168.

Castrul roman Potaissa din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-s-A-07208).

Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Legiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcţionare îndelungată din această provincie romană.

Cu laturile lungi (de nord şi de sud) de 573 m şi cele scurte (de est şi de vest) de 408 m, uriaşul dreptunghi pe care-l descrie ocupă o suprafaţă de 23,4 ha şi adăpostea 5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7-2 m, fiind realizate din mortar şi piatră. În faţa zidurilor exista un şanţ cu apă lat de 12 m şi adânc de 3 m. Avea două străzi care se intersectau în cruce (Via Praetoria, Via Principalis) şi patru porţi (Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra). Poarta pretoriană este orientată spre răsărit iar Porta decumana spre apus. Cea mai importantă clădire din castru (Principia) a fost cea a comandamentului (cca 1 ha), ea fiind situată la intersecţia drumului principal cu cel pretorian.

În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia; ulterior pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcţia a numeroase clădiri și biserici din centrul orașului Turda.

Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. În interiorul castrului au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripţii pe piatră, monede, obiecte mărunte), cele mai multe dintre ele găsindu-se acum în diferite colecţii şi muzee din ţară, printre care şi în Muzeul de Istorie Turda, sau din străinătate, majoritatea la Budapesta şi Viena.

Lacul Fântânele

Lacul Beliș-Fântânele este un lac artificial de acumulare, situat în vestul județului Cluj, în partea nordică a Munților Apuseni, la punctul de întâlnire între Munții Gilăului (est), Munții Vlădeasa (vest) și muntele Mare (sud). A fost amenajat în perioada 1970 – 1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald. Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m.

Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc – 1552; şcoală pentru „grija sufletelor şi învăţătura pruncilor” – 1659; centru de spiritualitate şi cultură prin: Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj şi pictura pe sticlă – 1699.


Începând cu 15 februarie 1699, Mănăstirea Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre locurile sfinte alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea Nicula prin intervenţia Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. S-a reuşit, până în prezent, edificarea Casei de creaţie, ce cuprinde reşedinţa arhiepiscopului, biblioteca şi atelierul de pictură. Biserica mănăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare cât şi exterioare, de asemenea şi Centrul de studii patristice.

Stațiunea Muntele Băișorii

Este situată pe teritoriul comunei Băișoara. Stațiunea deține 5 pârtii de schi pentru iubitorii sporturilor de iarnă, dotate cu mijloace de transport pe cablu, în lungime totală de aproximativ 4,5 km.


În stațiune se ajunge pe un drum modernizat, ce se desprinde din DJ 107M în Băișoara și urcă 10 km pe valea Ierta până în satul Muntele Băișorii, apoi încă 8 km până în stațiune. Distanța Cluj-Napoca – stațiunea Muntele Băișorii este de aproximativ 60 km. Accesul obișnuit se face dinspre Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu autobuze până în satul Muntele Băișorii, apoi pe jos 45 de minute sau cu ocazii. Iarna există autobuze până în stațiune.

Cetatea de la Bologa

Cetatea de la Bologa se află în cadrul localităţii Bologa din judeţul Cluj. Un castrum antic roman, numit Resculum este cea mai veche aşezare din zonă specificată în documente. A fost ridicat în jurul anului 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniţei Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze graniţele, în secolul II D.C. au fost aduşi colonişti din Grecia, se crede din zona Patras.

Ruinele castrului sunt vizibile şi astăzi în locul numit “Grădişte”, deşi majoritatea zonei a fost folosită ca suprafaţă agricolă. În apropierea castrului există şi ruinele unei băi romane.

Pe lângă castru, pe malul opus al râului Henţ se află o fortăreaţă, menţionată pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár şi apărând pe majoritatea hărţilor Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestată pentru prima oară documentar în 1304 ca Sebuswar, apoi apărând nominalizată cu diverse nume, cum ar fi Sepuswar din 1324, Sebeswar – 1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar -1398, Castrum regis Sebes – 1393, Castrum regis Hunyad – 1397, Sebes Varallya – 1760.

Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Braşov a tratatului de alianţă împotriva Imperiului Otoman în 1399.

Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreaţa a servit şi drept refugiu pentru populaţia locală în momentele de restrişte. A câştigat importanţă în secolul XVII, când otomanii au cucerit Oradea şi împiedica acţiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la îndeplinire. Turnul şi o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului XX turnul şi-a pierdut acoperişul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră.

Biserica Romano-Catolică din Turda

Actuala Biserică Romano – Catolică din Turda a fost construită între anii 1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi, atestată documentar deja în anul 1342.


Biserica actuală este o construcție bine închegată, cu fundațiile de la navă, cor și sacristie ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatra de carieră de dimensiuni medii, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum și pietre refolosite de la construcția mai veche. 

Contrafortul de pe latura de sud (spre Piața Republicii) a altarului are incizat în piatră anul 1478. Pe alte contraforturi ale peretelui sudic sunt încrustați anii 1498-1504. Biserica a fost construită în stil gotic, interiorul având inițial 3 nave. Nava principală, orientată est-vest, are lungimea de 50 m și lățimea de 18,20 m. Altarul are 20,2 m lungime.

Inițial, până în anul 1568, a aparținut cultului romano-catolic, apoi, între anii 1568-1721, cultului unitarian. În această biserică a fost proclamată în anul 1568 înființarea Bisericii Unitariene. Pe peretele din dreapta, în interiorul bisericii, exista o placă comemorativă, redactată în 3 limbi (maghiară, română, engleză) care amintește acest însemnat eveniment. După anul 1721 (respectiv după cucerirea Ardealului de către Austria catolică) biserica a fost retrocedată cultului romano-catolic și transformată în stil baroc.

Biserica a luat aspectul actual cu ocazia restaurărilor din anul 1822. În perioada interbelică (1918-1944) era considerată cea de a treia biserică ardeleană în ce privește mărimea și frumusețea interiorului.

Biserica este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Biserica Reformată din Huedin

Masivă și maiestuoasă, Biserica reformată din Huedin, județul Cluj, datează din sec.XIII și este situată în centrul orașului Huedin.

Forma arhitecturală a bisericii actuale este rezultatul mai multor intervenții succesive. La început, probabil în jurul anilor 1200, a existat o biserică mai mică sub formă de navă. Acest lucru este confirmat arheologic prin urmele de arsură care au apărut pe fundația zidului nordic, provenind probabil din timpul marii invazii tătaro-mongole din anii 1241-1242 care a afectat și Huedinul.

Partea centrală a bisericii actuale a fost construită în sec. al XIV-lea, la care, în secolul următor, s-a adăugat turnul care reprezenta partea vestică a fortificației. În 1483, prin grija familiei Bánffy, s-a ridicat partea de est, cu elemente specifice stilului arhitectonic gotic, servind ca și capelă familiei amintite.

Un cutremur a afectat biserica în anul 1765, astfel că a fost nevoie să se reconstruiască peretele sudic al navei, în anul 1772 adaugându-se și cele două porticuri în stil baroc de la intrări. Tavanul în stil gotic afectat de cutremur a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de Lorincz Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic.

Orga de azi a fost realizată de către marele meșter Kolonics István din Târgul Secuiesc în anul 1874, înlocuind vechea orgă.

Candelabrele realizate artistic din lemn simbolizează cele trei regiuni ale zonei Calata. Amvonul în formă de potir a fost sculptat în piatră de către meșterul Kidei Sipos Dávid, în anul 1751, pentru biserica din Drag, fiind adus la Huedin în anul 1969.

Biserica poate fi vizitată la cerere. Vis-a-vis de biserică este casa parohială, trebuie să intrați și să cereți vizitarea bisericii sau, dacă aveti noroc să prindeți slujbe, o găsiți deschisă.

Biserica de lemn din Someşul Rece

Biserica de lemn din Someşu Rece, judeţul Cluj, este considerată monument istoric şi are hramul “Pogorârea Duhului Sfânt”. Anul construcţiei nu se cunoaşte cu exactitate, dar pe unul din stâlpii de la poarta de intrare se poate descifra anul 1719. După inscripţia situată în altar se cunoaşte însă anul în care ea a fost pictată, 1768.


Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră şi acoperită cu şindrilă, biserica de lemn de la Someşul Rece se păstrează şi astăzi ca punct de atracţie pentru turişti. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.

Privacy Preference Center

Strictly Necessary

These cookies are essential for websites built on Wordpress to perform their basic functions. These include those required to allow registered users to authenticate and perform account related functions.

wordpress_test_cookie, wordpress_{hash}, wordpress_logged_in_{hash}, wp-settings-{user_id}, wp_sharing_{id}

Close your account?

Your account will be closed and all data will be permanently deleted and cannot be recovered. Are you sure?